0
Your shopping cart is empty!

Label: Name1

Cozonacul are o istorie indelungata. La originea cozonacului, ca si a altor prajituri cu aluat, se afla painea, iar tehnicile de dospire si coacere au evoluat in timp. Drojdia a fost folosita din timpuri stravechi ca ferment pentru dospirea aluatului. in Egiptul antic existau, conform descoperirilor arheologice, cuptoare pentru copt. De asemenea, desene care dateaza de circa 4.000 de ani atesta ca egiptenii stiau sa faca paine dospita de felurite tipuri, unele fiind indulcite cu miere. Tot in Antichitate, grecii faceau un tip de cozonac indulcit cu miere si presarat cu nuci, care se numea '„plakous''. Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni si greci, au diversificat si imbogatit reteta pentru cozonaci, adaugand, spre exemplu, oua, unt, fructe uscate. 

Romanii au avut la inceput doua feluri de cozonac, care erau oferite ca ofranda zeilor: „libum'', un cozonac de dimensiuni mai mici, si „placenta'', un cozonac cu branza, stafide si alune. In Evul Mediu, brutarii europeni faceau adesea cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea tineau mai mult timp. In Marea Britanie, prima reteta de cozonac a aparut intr-o carte de bucate in 1718, autoarea recomandand ca aluatul sa fie copt in forme lungi si inguste, aceasta formula ramanand consacrata pana in zilele noastre. Francezii foloseau pentru cozonacul propriu-zis termenul '„la brioche''. In secolul al XIX-lea, cel de-al treilea fel de mancare, desertul, continea adesea cozonac. In general se considera ca reteta de cozonac asa cum este ea cunoscuta in prezent a fost consacrata in secolul al XIX-lea de europeni.

 

 

Romanii fac cozonac de aproape doua secole și au dus rețetele clasice la rafinamente nebanuite. Pastorel Teodoreanu, de pildă, povestea că bunica lui nu concepea sa se apuce de facut cozonaci de Paște dacă nu avea la dispoziție 50 de ouă de țară! Iar Maica Sofronia de la Agapia folosea la un kilogram de faina bine cernută 20 de galbenusuri, 5 albusuri, 500 ml de lapte și o bucata buna de unt. Secretul este ca, apoi, aluatul sa fie framantat bine si lasat cat se cuvine la dospit. Gospodinele de demult se apucau de facut cozonacii in zori si ajungeau sa-i scoata din cuptor, rumeniti frumos dupa ce au fost unsi cu pana de gasca muiata in galbenus batut, abia spre seara. Asadar, ingredientele de cea mai buna calitate si rabdarea pot face din cozonaci o capodopera a mesei de Paște. În laboratorul Cofetariei MonaLisa aceste cerinte sunt indeplinite cu asupra de masura si, apoi, de aici se livreaza in tot Bucurestiul - in serii limitate - adevaratii cozonaci boieresti, numai pentru cunoscatori si impatimitii gastronomiei romanesti de altadata!